Oameni fără expresie, locuri uzate de amintiri, o cursă nebună pentru un strop de fericire care se transformă în cele din urmă în nebunie...un sistem care nu încadrează pe oricine dar care obligă la supunere şi recunoaşterea supremaţiei.
Şi pentru un Crăciun cu miros de măr, scorţişoară şi mucegai:
no tomorrow, no tomorrow... din pacate (uneori din fericire) amintirile te construiesc ca fiinta, fac parte din tine si chiar daca le-ai sterge, destinul te va purta cumva spre alte noi, dar...aceleasi. Nu poti fenta timpul oricat te-ai zbate..cum ai spus si tu mai sus, te supui, te convertesti la lumea nebuna, te resemnezi:| Mi-am amintit de un alt film...si iti dau versurile astea : "How happy is the blameless vestal's lot!The world forgetting, by the world forgot. Eternal sunshine of the spotless mind" ...cred ca te-ai prins si de muvi:)
RăspundețiȘtergereBinenteles ca e o diferenta intre tu si tine si binenteles ca stiu de film si de melodie:))
RăspundețiȘtergere